Educația particulara pierde teren

Scaderea numarului de studenți are, la prima vedere, doua cau­ze: pe de o parte, criza econo­mica, iar pe de alta, rata na­talitații din anii de imediat dupa ’90. „Pâna prin ’97 e o scadere demogra­fica imensa. Numarul asolvenților de liceu din promoția de anul acesta, de exemplu, cei care sunt nascuți în 1993, e semnificativ mai mic decât ce era pâna în ’90. Unele promoții sunt și sub jumatate“, explica fenomenul Ovidiu Folcuț, rectorul Universitații Româno-Americane (URA).

De cealalta parte, sunt motivele obiective care țin de zona economica. În cazul URA, de exemplu, ponderea studenților din provincie, care era peste 50%-60%, a început sa scada și a ajuns acum sub 50%. În context, numarul studenților universitații s-a redus de la 11.500, în 2008-2009, la 7.500 în prezent. Acesta nu este un caz singular.

„Bineînțeles ca, în ultimii ani, din cauza scaderii veniturilor populației, facultațile nu au mai fost la fel de solicitate“, spun și reprezentanții Universitații Titu Maiorescu. Regula general valabila, indiferent de notorietatea universitații sau de valoarea taxelor, aplicabila și în cazul altor instituții universitare. Și nu se pune problema, acum, de a scadea taxele pentru a atrage mai mulți studenți, mai ales ca „valoarea“ lor este și așa „destul de scazuta“, susțin jucatorii din aceasta piața. „Din pacate, traim într-un soi de anacronism al întregului sistem.

Taxele de studii în învațamântul superior sunt anormal de mici comparativ cu taxele pe care un parinte le platește pentru un preșcolar la gradinița, pe luna. Daca luam 100-200 euro lunar, taxa unui preșcolar, înseamna cel puțin 1.000-2.000 euro pe an“, face o comparație Ovidiu Folcuț.

Numarul studenților s-a înjumatațit

Mai exact, cifrele arata ca în ultimii trei ani numarul celor care au ales o forma de învațamânt la privat s-a redus aproape la jumatate: de la 411.000, în 2008-2009, la 240.000 în anul 2010-2011, în toate cele 52 de instituții (cu peste 200 de facultați), reiese din datele Institutului Național de Statistica.

La cele doua cauze care au determinat scaderea - demografia și criza economica -, se adauga o a treia: este vorba despre trierea candidaților. Bineînțeles ca se aplica doar în cazuri excepționale. „Începând cu 2007–2008, noi am schimbat un pic filosofia. Au fost câțiva ani de boom, dupa 2000, pâna prin 2006. Filosofia pe care am încercat sa o aplicam a fost de temperare a creșterii numarului de studenți pâna la un anumit moment. Adica nu sa aducem mai mulți și sa-i triem pe parcurs, ci sa-i triem de la început, pentru ca nu are sens sa ai nevoie de spații suplimentare, de resurse suplimentare“, da o explicație rectorul URA. Altfel spus, o eficientizare sigura a activitații, în condițiile în care costurile cresc proporțional cu numarul studenților: cu cât este mai mare, cu atât crește și necesarul de cadre didactice și de echipamente.

Câți studenți, atâtea diplome

Este bine știut ca, pâna acum, cine avea posibilitatea materiala ar fi putut face o facultate, chiar daca la finalul celor câțiva ani de studiu pregatirea absolventului ar fi fost pusa sub semnul întrebarii, în unele cazuri. Tot ce conta era diploma de licența, mult mai ușor de obținut la o universtitate privata. Spiru Haret (14 speciliazari), Hyperion (11 specializari), Titu Maiorescu (6 specializari) sau Ecologica (7 specializari) au fost ani de zile printre cele mai solicitate, unele dintre acestea extinzându-se chiar la nivel național.

Orientativ, valoarea taxelor de școlarizare se situeaza, în medie, între 300 și 800-1.000 euro pe an, în funcție de modul de studiu (zi sau distanța), specializare și universitate. Așa se face ca, ani de zile, avalanșa se studenți care fusesera respinși la stat au rotunjit veniturile universitaților particulare. Mai concret, veniturile gestionate anual de universitațile private au fost de aproximativ 200 milioane de euro în ultimii ani. Acum, lucrurile s-au mai temperat. Este normal ca fiecare instituție sa încerce sa se diferențieze prin ceva, sa fie cu un pas înainte.

„În ultimii trei ani am legat din ce în ce mai bine relația cu businessul. I-am invitat sa ne spuna ce așteapta ei de la un tânar pe care îl angajeaza, sa-și dea concursul în creșterea calitații practice. Ei sunt cei care îi primesc pe studenți în internship sau le ofera joburi partime“, spune Ovidiu Folcuț, punctând câteva companii partenere: General Electric, Toyota, Microsoft. Chiar și printre cei care predau aici se remarca nume cunoscute în mediul de business: Radu Ghețea (președinte CEC Bank și ARB), Alexandru Chideșciuc (economist-sef ING Bank) sau Eugen Dijmarescu (director general Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare).

Și tot pentru ca vrea ca instituția pe care o conduce sa se diferențieze, Folcuț se gândește la o extindere, prin înființarea unor „incubatoare de afaceri, o zona antreprenoriala care sa-i învețe pe tineri ce înseamna sa fii angajator“. Un vis „pe termen mediu“, legat de care Folcuț nu poate intra în amanunte acum.

Filosofia pe care am încercat sa o aplicam a fost de tem­pe­­rare a creșterii numaru­lui de studenți pâna la un anumit moment. Adica nu sa aducem mai mulți și sa-i triem pe parcurs, ci sa-i triem de la început, Ovidiu Folcuț, rectorul URA.